In timp ce americanii îşi sincronizează semafoarele pentru a înlesni fluxul de trafic şi dezvoltă aplicaţii care să-i ajute pe şoferi să găsească locuri de parcare, multe oraşe europene fac exact opusul: declară război făţiş maşinilor, scrie New York Times. Metodele diferă de la o ţară la alta, însă misiunea este clară: scumpirea mersului pe patru roţi şi împingerea şoferilor spre mijloace de transport eco friendly.
Oraşe precum Viena, Munchen sau Copenhaga au închis străzi întregi unde nu întâlneşti picior de maşină, în timp ce programele de bike sharing au muşcat din benzile destinate odinioară traficului auto. Şoferii din Londra şi din Stockholm plătesc sume mari pentru a intra în centrul oraşelor, iar oraşele germane se alătură în număr din ce în ce mai mare unei reţele naţionale de “zone ecologice” în care pot pătrunde doar autoturismele cu emisii scăzute de CO2.
În Zurich, autorităţile au plasat semafoare foarte apropiate unele de altele pe drumurile din oraş, cauzând întârzieri şi frustrare în rândul navetiştilor, şi au extins reţeaua de tramvaie, care au libertatea de a schimba culoarea semaforului în favoarea lor, obligându-le pe maşini să oprească. În unele părţi ale oraşului, zebrele încep să migreze înapoi în junglă, lăsându-le pietonilor libertatea de a traversa pe unde şi când vor ei şi limitând viteza maşinilor.
În Zurich, autorităţile au plasat semafoare foarte apropiate unele de altele pe drumurile din oraş, cauzând întârzieri şi frustrare în rândul navetiştilor, şi au extins reţeaua de tramvaie, care au libertatea de a schimba culoarea semaforului în favoarea lor, obligându-le pe maşini să oprească. În unele părţi ale oraşului, zebrele încep să migreze înapoi în junglă, lăsându-le pietonilor libertatea de a traversa pe unde şi când vor ei şi limitând viteza maşinilor.
Alte oraşe fac loc mall-urilor şi blocurilor de locuinţe, însă restricţionează sever numărul de locuri de parcare. Parcatul pe străzi începe să dispară (mai puţin în Bucureşti, am putea adăuga), iar atenţia este îndreptată înspre pietoni. Spre deosebire de SUA, oraşele europene sunt mai însufleţite să ia astfel de măsuri. Construite în mare parte înainte de explozia autor, drumurile lor înguste nu sunt capabile să susţină un trafic intens. Costurile europene pe kilometru în materie de şofat sunt de trei ori mai mari decât în Statele Unite. Statele membre UE şi-au dat seama că nu pot atinge obiectivele trasate prin Protocolul de la Kyoto, la care SUA nu au aderat până acum şi nici pe cele trasate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii privind poluarea aerului dacă nu înfrânează dominaţia maşinilor.
În Zurich, 91% dintre parlamentarii elveţienii iau tramvaiul până la locul de muncă, iar în Copenhaga, clădirea de birouri în care lucrează Peder Jensen, responsabil cu energia şi transportul la Agenţia Europeană de Mediu, are prevăzute 150 de locuri pentru biciclete şi unul singur pentru maşini, destinat unei persoane cu dizabilităţi. Să sperăm că trendul va îngloba în iureşul său şi România, unde, cel puţin în Bucureşti, maşinile încă sunt mai importante decât oamenii.
Sursa: totb.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu