Prin „Declaraţia de la Toledo” se doreşte o regenerare a integrării urbane

„Declaraţia de la Toledo”, ce are ca scop dezvoltarea inteligentă şi durabilă a zonelor urbane, mai precis se doreşte o regenerare a integrării urbane. Luând în considerare dimensiunea urbană şi provocările viitoare cu care se confruntă oraşele europene, miniştrii au examinat Strategia 2020 evidenţiind necesitatea promovării dezvoltării durabile, bazată pe coeziunea socială. Astfel, pentru a realiza această dezvoltare, miniştrii au reafirmat validitatea angajamentelor luate şi a principiilor stabilite anterior în cadrul reuniunilor

ministeriale, subliniind faptul că abordarea integrată a politicilor urbane este unul din instrumentele principale pentru a avansa în direcţia stabilită în Strategia Europeană 2020.
„Statele membre înţeleg faptul că o abordare integrată a politicii urbane este un factor critic pentru competitiviatea unei economii durabile pe termen mediu şi lung. Ţelul oraşelor UE ar trebui să fie ieşirea din criză şi o poziţie mai bună în faţa provocărilor şi, de asemenea, oraşele ar trebui să fie mai durabile, integrate şi eficiente din punct de vedere ecologic. Declaraţia de la Toledo stabileşte angajamentul politic al Uniunii Europene privind definirea şi aplicarea regenerării urbane, ca fiind unul din instrumentele cheie al Strategiei 2020”, a precizat în cadrul întâlnirii, ministrul spaniol al Locuinţei, Beatriz Corredor.
Pentru a realiza modelul unui oraş inteligent, durabil şi social, miniştrii au scos în evidenţă importanţa implementării strategiilor de dezvoltare ce au o viziune globală şi nevoile de îmbunătăţire a performanţei economice, a eficienţei ecologice şi a coeziunilor sociale ale oraşului.
„Viitoarea finanţare regională a UE trebuie să abordeze disparităţile infraregionale, reînnoirea socială şi eficienţa energetică. Zonele urbane sunt motoarele creşterii economice”, a declarat Preşedinta Comitetului Regiunilor, Mercedes Bresso.
„Declaraţia de la Toledo” stabileşte cinci puncte de vedere privind mediul, economia, sectorul social şi planificarea urbană, arhitecturală şi culturală a unui oraş. În ceea ce priveşte dimensiunea mediului înconjurător, zonele metropolitane, municipiile şi oraşele sunt factori cheie pentru durabilitatea globală şi pentru combaterea schimbării climatice, deoarece acestea consumă cele mai multe resurse (atât materiale, cât şi energetice), iar producerea deşeurilor şi a emisiilor, în special cele cu efect de seră, sunt concentrate. Pentru a rezolva problema durabilităţii urbane şi pentru a realiza o regenerare „verde, ecologică sau de mediu”, a oraşelor, trebuie să se reducă cererile de transport care stimulează o mobilitate mult mai durabilă, ce se poate implementa prin prioritizarea transportului nemotorizat, sau prin utilizarea mijloacelor de transport mai puţin poluante, sprijinind transportul public accesibil şi eficient. Acest lucru este valabil şi pentru cartierele sau vecinătăţile defavorizate, care pot juca un rol important în distrugerea reţelelor de transport multimodal, dar şi în optimizarea logisticii urbane.
La capitolul mediu, miniştrii au pledat şi pentru promovarea energiilor regenerabile şi utilizării acestora în oraşe, pentru îmbunătăţirea gestionării energiei şi resurselor materiale. De asemenea, promovarea consumului de produse „verzi” în scopul reducerii circuitelor de consum şi a consolidării „eco-economică” este o altă măsură luată în considerare de Miniştrii Dezvoltării Urbane.
Cu ocazia aprobării documentului „Declaraţia de la Toledo”, Franţa a prezentat prima fază a unui instrument de măsurare a durabilităţii oraşelor. Acest prototip stabileşte patru criterii de măsurare: analizarea durabilităţii urbane privind factorii economici, sociali şi de mediu, verificarea integrării fiecărei strategii, evaluarea atenţei date vecinătăţilor defavorizate şi studierea evoluţiei durabilităţii. Instrumentul va fi finalizat până la sfârşitul anului 2011, în timpul preşedinţiei poloneze de şase luni.

Comisarul European pentru Politică Regională, Johannes Hahn:
„Peste 60% din emisiile de CO2 sunt produse în zonele urbane. Din acest motiv, Europa trebuie să preia iniţativa de a face ceva în favoarea climei şi mai presus de toate trebuie să efectueze o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei, nu numai în oraşele europene, dar şi în întreaga lume”

Sursa: railwaypro.com