Ecologiştii au obţinut în instanţă suspendarea HCL Budureasa privind trecerea inimii Padişului în intravilan.
Reprezentanţii Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) „Munţii Apuseni”, au anunţat că pe 3 iunie, Curtea de Apel Cluj-Napoca a suspendat hotărârea Consiliului Local Budureasa din luna mai 2010, prin care 85 hectare din Padis au trecut în intravilanul comunei.
„Decizia Curţii de Apel Cluj Napoca e definitivă şi irevocabilă, astfel că nu se mai poate emite niciun acord de mediu sau autorizaţie de construcţie pentru terenul aflat în Parcul Natural Apuseni. Altfel, cine va emite un act administrativ pe baza HCL Budureasa,
riscă dosar penal. După ce am aflat că CHR Padis a iniţiat procedura pentru autorizaţia de mediu, am sesizat ANRP şi Ministerul Mediului că cererea lor se baza pe un act ilegal, şi anume HCL Budureasa care tocmai a fost suspendată în justiţie. E regretabil că Prefectura Bihor i-a dat aviz de legalitate”, a afirmat joi Mihai Togor. Potrivit acestuia, anularea definitivă a HCL Budureasa e pe rolul instanţei. „Amplasamentului aşa-zisului proiect a fost ales greşit. Dacă se făcea o dezbatere publică reală, binevenită la orice proiect de amploare, nu se mai ajungea aici”, a mai punctat Togor.Suta de cumpărători la Padis
Reamintim că în ianuarie CRSE a dezvăluit numele a circa o sută de cumpărători de parcele din terenul pe care CHR Padis se lăuda că va face o staţiune de schi. Printre ei se număra şi prefectul Gavrila Ghilea, prin intermediul firmei Oviserv. În aceste condiţii, ecologiştii au apreciat că nu s-a dorit altceva decât o speculă imobiliară pe fondul investiţiilor publice în drumul spre Padis.
Un alt document care a înlesnit tărăşenia a fost o hartă care a scos terenul CHR Padis din zona de conservare specială, hartă care a fost întocmită de topograful orădean Calamar Francisc, cercetat penal pentru o fraudă imobiliară dintre Oradea şi Sânmartin.
Tot din partea CRSE, Paul Iacobaş a mai explicat că toate demersurile legale privind dosarul Padis sunt susţinute financiar printr-un proiect de mediu, la fel ca în cazul Roşia Montană.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu